Ce să faci în caz de cutremur?
Potrivit site-ului ehow.com preluat fără pic de discernământ şi de ziarul 7 plus de miercuri, iată ce este indicat să faci în cazul unui cutremur:
1. În primul rând încearcă să nu te panichezi. Uşor de zis, greu de făcut. Dacă este vorba despre un cutremur în timpul nopţii poţi încerca să te culci la loc sugestionându-te că eşti o pară mălăiaţă şi cineva din coaliţie (care răspunde la apelativul de prostănac, sau nătăfleaţă) scutură părul ca să te dea jos. Dacă este vorba despre un cutremur în timpul zilei, repeziţi-vă la sertarul cu medicamente, luaţi un pumn de antidepresive şi aşteptaţi liniştiţi să-şi facă efectul (metodă testată şi recomandată de C.V. Tudor).
2. Nu te lăsa luat prin surprindere de un cutremur, pregăteşte-ţi un rucsac în care să ai o lanternă, baterii suplimentare şi un sistem de transmisie radio. Eu aş mai adăuga un sistem de transmitere prin satelit, o mică televiziune portabilă, care să poată intra oricând în direct, eventual la OTV, hârtie igienică, mileul de la bunica, un fier de călcat, un aparat de epilat, un deodorant şi ceva de-ale gurii: pasta de dinţi şi proteza.

3. Păstrează obiectele din casă cât mai aproape de podea, pentru a evita ca în timpul cutremurului să cadă şi să te lovească. De când am citit acest articol mi-am culcat la pământ rafturile bibliotecii, soţia, şifonierul şi dulapul din hol. Noaptea trecută, când m-am dus la toaletă m-am împiedicat de lustră, pe care am pus-o tot pe jos, am căzut si m-am izbit cu capul de unul din colţurile dulapului. Acum când vă scriu sunt la spital. În patul de alături se află un domn care încercat să nu se panicheze în timp ce se uita la Realitatea cutremurătoare şi a luat prea multe antidepresive.
4. În timpul unui cutremur poziţionează-te sub o piesă rezistentă de mobilier, pentru a rămâne în siguranţă. Mărturisesc că sunt în dilemă. Păi sub ce piesă de mobilier să mă mai adăpostesc dacă le-am pus pe toate la pământ de frică să nu-mi cadă în cap? A zis un prieten ca-mi dă un seif metallic în care poate intra un om stand în picioare. Banca la care lucrează nu mai are nevoie de el şi vrea să-l dea la fier vechi. Să văd cum îl urc pe scări până la etajul patru, ca seiful are vreo 400 de kg şi blocul meu n-are lift.
5. Stai în casă, eşti mult mai în siguranţă. Păi cred şi eu c-o să stau în casă. Cine mai coboară cu seiful pe scări?
Sursa video: Stirile Pro Tv
6. Pe timpul cutremurului evită folosirea aparatelor care funcţionează cu gaz sau cu energie electrică. Ăsta e chiar un sfat de bun simţ. La cutremurul trecut, ăla de 5.5 grade, am pus pariu cu nevastă-mea că reuşesc să bag ştecherul de la maşina de spălat rufe în priză până se termină cutremurul. Am pierdut pariul. Acum va trebui să spăl rufele, de mână, până la sfârşitul anului.
7. În cazul în care după cutremur vei rămâne blocat între dărâmături, nu striga după ajutor, pentru că vei putea inspira praf care să îţi afecteze plămânii. Oricum, n-are niciun rost să strig, ca tot nu m-aude nimeni. Seiful e din tablă groasă de 20 de milimetri şi nu răzbate nimic prin el. Dacă rămân blocat printer dărâmături sper să mă găsească cât mai repede nişte cetăţeni rromi, de la echipele de intervenţie in caz de cutremur, care, prin trusa lor se şperacluri şi chei potrivite, să aibă şi un flex, aşa, just in case.
8. Dacă în timpul cutremurului eşti în stradă, încearcă să te îndepărtezi de clădiri. Există riscul să-ţi cadă ceva în cap. Văd că aştia de la ehoe.com tot insistă să cobor cu seiful în stradă. Poate cu tot cu bloc, că altfel nu-l mai dau jos singur, la cât de greu e.
Voi ce idei mai aveţi în caz de cutremur?
))) Mie nu mi-e frica si chiar nu ma panichez.
Am auzit de la cineva ca ar trebui sa stau in baie pentru ca daca pica blocul baia ramane. Nu am inteles de ce.
Si altcineva mi-a zis sa stau in dreptul patului ca daca pica dulap sa nu ajunga peste mine.
Seif n-am si-s claustrofoba… deci sunt ca si prinsa sub daramaturi.
@evergreen: subscriu si eu la chestia cu “baia ramane”. Cu mici amendamente. Mi-aduc aminte ca, pusti fiind in timpul cutremurului din 1977, mai precis a doua zi dupa, ma holbam la blocul ala din capatul Lipscaniului, vis-a-vis de Magazinul Victoria (50 de magazine intr-unul singur!, cum suna reclama din vremea aia), tot blocul era cazut, numai peretele cu oglinzile de baie era intreg de sus pana jos. Se vedeau si periutele de dinti si aparatele de ras si ce mai are omul pe langa oglinda. Era cam sinistru, ca oricum nu mai aveai cum sa le folosesti decat in zbor, dar in acelasi timp era ca si cum s-ar fi putut deschide oricand o usa de aer si locatarul si-ar fi facut aparitia pentru toaleta de dimineata.
Sincer nu prea am avut parte in zona in care locuiesc de cutremure.
per sa nu fiu pus in situatia de a pune in practica sfaturile…mai ales cea cu antidepresive e totala…
Felicitari pentru articole si pentru site
nu pooot sa creeed? =)) asta e reteta pt “daca nu te’a omorat cutremuru mai ai o sansa sa mori cu ajutoru nostru” ! absolut genial…
In sfarsit parca am redescoperit umorul tau pe care il stiu de pe vremea Costinestiului! Baga mare tot asa. Am ras de m-am tavalit pe jos. Noroc ca nu apucasem si eu sa dau mobilele la pamant
vai..dar nenea noroc cu Tv,,,k altfel nu-si dadea seama de cutremur! si isi povesteste si viata personala!
))) oh, God!