Suntem toţi nişte trişti. Da, dăm vina pe criză sau pe soartă,  pe caniculă, pe stratul de ozon, pe cocalari şi piţipoance, pe viaţă, mi-e totuna. Înjură-l pe Murphy. Concluzia mea este că suntem nişte trişti… şi lucrurile care ni se întâmplă nu au absolut niciun scop, doar amuzamentul propriu al cuiva care e deasupra.

Totul e frumos când ai bani. Nu-ţi lipseşte nimic. Ai pâine, sare, cafea… frigiderul e plin şi bunătăţile aşteaptă să fie consumate. Ba, mai arunci din ele că se strică. Nu-i nimic, vin altele. Când ai bani ai zâmbet şi planuri, prieteni o căruţă, sex de bună calitate, tenul mai curat, părul mai strălucitor, poftă de viaţă.

Dar când rămâi cu fix 10 ron în buzunar rămâi şi fără zahăr şi fără cafea şi fără apă şi cu un colţ de pâine mucegăită. Îţi iese mega coşul vieţii pe obrazul drept – profil care te avantaja, o pisică neagră îţi taie calea şi începi să cheleşti. Sexul e prost şi frustrant. Sărac şi urât începi să cotrobăi prin buzunare sau cu ochii cât cepele pe stradă. Poate-poate…

Când ai 10 lei viaţa e altfel.

Eşti nevoit să prioritizezi nevoile, pâinea mai sus decât sarea, un plic de 3 în 1 te salvează şi încropeşti ceva cu resturile rămase de pe vremea când aveai bani – în principiu omletă fără ouă.  De fapt, dă-o naibii de pâine, că îngraşă. Pleci la magazin decis să iei… o bere şi-un pachet de ţigări. Faci trei cruci, cu ajutorul bunului Dumnezeu nu s-au scumpit peste noapte.

Pe când alţii fac nunţi de milioane de euro sau îşi cumpără dragostea la colţ de stradă, noi cei cu fix 10 lei în buzunar, ne rugăm să găsim portofelul ăla, să câştigăm la loto, deşi uităm de fiece dată să punem biletul cu numere sau să moştenim o avere de la o rudă inexistentă.

Şi tocmai cînd eşti în plop, prietenii tăi sunt între salarii, nu au bani nici de ţigări şi le vor fuma pe ale tale, iar cei pe care nu-i placi (e prea mult spus duşmani) se pregătesc să plece în concediu în Grecia la un hotel de 100 de stele . Atunci înjuri printre dinţi. Măcar să-ţi aducă un suvenir să-l atârni de oglinda maşinii parcată de o lună – benzina e scumpă, daaaar mersul pe jos e sănătos!

Viaţa nu e dreaptă!!!

Nu-ţi permiţi nici până la Vamă să mergi şi naşul e mai scump decît bugetul tău şi oricum Vama s-a rablagit de la atâtea scârţâieturi de bmv-uri şi fiţe şi parcă te-ai boşorogit şi ai merge la Olimp. Oriunde costă bani, deci adio vis frumos de vară.



Dar lasă că răsare el soarele fără ultraviolete şi… prietenii tăi vor găsi bani într-un buzunar şi îţi vor aduce pâine şi bere, cei care pleacă în Grecia vor avea vreme de cacao şi turbulenţe, Vama se ieftineşte, benzina de asemenea şi mama ta îţi spune adevărul: te tragi dintr-o familie de bogaţi, te-au dat la naştere, dar iată! Surprize-surprize, tatăl tău este aici şi ţi-a adus un “porş” în dar… uhaaa!!!

Sau

Vine ziua de salariu, zi în care cheltuieşti mai mult de jumătate pe lumină, întreţinere, net, chirie, telefon, datorii la alţi prieteni,  faci aprovizionare cu dero şi săpun, cafea şi sare, cumperi mâncare mai ieftină animalului de casă şi în loc de muşchi file iei şuncă presată, iar în loc de caşcaval merge şi o bucată de feta.
Dai cu pastă de dinţi pe coş şi trece, îţi creşte părul la loc, o săptămînă stai la terase şi te revigorezi, mamă-mamă ce vară incendiară!

Apoi o iei de la capăt că doar e criză şi ne place să fim trişti.