Comuna Fundu Moldovei e renumită prin transhumanţa păstorilor, prin taraful Flocenilor (să mă ierte doamna Elena Udrea, dar în ciuda numelui, acest taraf chiar merită promovat) şi prin faptele cetăţenilor săi, evidenţiate aproape zilnic la ştirile de la ora 5. În fiecare an, în luna martie are loc Festivalul de muzică religioasă “Buna Vestire”, festival de la care dl Preşedinte Băsescu a lipsit sistematic.
Mai nou, o companie de cablu le-a oferit celor 2300 de locuitori ai comunei Fundu Moldovei, trei luni de zile gratuit, canalul de business: The Money Channel. După primele două luni, am fost trimis ca reporter sub acoperire din partea postului respectiv, să aflu care sunt părerile oamenilor despre programele primei televiziuni de business din România. M-am înfiintat aşadar la birtul din comună, “La măgarul tăvălit”, am pus reportofonul pe masă, am cerut o ţuică fiartă şi iată ce-am înregistrat:

G: Bre Vasîli am cancelat bre-ntâlnirea cu dom primar.
V: Di şi uăi Ghiţî? N-o fost bun taimingul?
G: N-a fost bre, c-o trebuit sî miargî la un miting cu elevii de-a şasa sî li facă un insight despre jermii di mătasî.

V: Şî cu bisnis-ul nostru şi faşim oăi? Cî mă tot bati muierea asta la cap că cică vindem brânza prea cheap şî trebuie dindatî sî faşim şeva. Mi sî zguduie odaia di şeartă. Are o gurî cât o şură!
G: Ca seils meneger la firma matali, “O facem di oaie, bre”, io zic sî distribuim nişte flayeri la gheorţoii din Colacu şi Braniştea, că după ci-am văzut la ultimili pomeni îs pi targetu nostru.

V: Oi da şi ti prişepi (!), că nu digeaba te-am luat în staff-u meu din cerdac. Io mă duc mîni la un workshop cu ciobanii din Bilbor sî văd ci dracu’ pun ăştia-n cheag di li iesî brânza aşa di tare.
Sper sî nu fie frecari di mentî ca la trainingu’ de la Leţcani!
G: Nea Vasîli, poati faci ş-un barter cu ei: noi le dăm lid-uri despre crimele şi violurile din Fundu Moldovei, iar ei să ne dea nişte cheaguri.

V: Cî ghini li zîci. Auz’ oăi Ghiţî, mai şeruim o sticlî di jin impreună?
G: Nu mai pot bre, că mi-e fricî di fidbec-ul lu’ nevastă-mea când o să vadă ci dilei am la vorbire.

G (scoate un telefon mobil şi se uită pe ecran): Ia uiti, băi Vasîli, am şasî miscoluri şî toate sunt de la Marişica. L-am pus pe sailent sî ni priască jinul. Marişicăi i-am zis că mă duc la un timbilding cu matali şî cu dom primar.
V: Păi n-ar strica măi Ghiţî sî ni luăm şî muirile într-o delegaţie la o cabană să-nţeleagă şi ele cum stăm cu pleiningul şi care sunt tasc-urile pentru care transpirăm.

G: Marcica mea e foarte mândră de tricoul ei cu logo-ul firmei. De când îl poartă, dom primar vine mai des pe la noi, că lu’ nevastă-mea îi place sî si ude cu furtunu’ când mulge oile, că cică că se-ncinge di la lână. Mă bate la cap că vrea să avem un copchil şî mă tot întreabă când o să-mi bag şi eu input-ul în acest proiect.
V: Spune-i şi tu că nu e bun taiming-ul, că mai întâi trebuie să ai un incam di pe urma bisnis-ului şi pe urmă vi şî cu input-ul.

G: Nea Vasîli, am dat aseară căutare pe gugăl după: “cine face cea mai bună brânză de oi din Fundu Moldovei” şi ghici cine-a ieşit? V: Nu ştiu mă, cine? G: Hai bre, că-ţi dau un hint. Au un benăr la poartă cu o oaie cu zece ţâţe. V: “La oaia cu zece ţâte”, concurenţa noastră, batâ-i-ar Dumnnezău să-i batî cu concurenţa lor cu tăt. Am gustat şi eu din brânza dumnealor şi mi se pare un fake ordinar.

G (aruncându-şi ochii pe ecranul celularului): Oăi partner, eu tre sî plec. Mi-a fixat Marişica un dedlain: zici cî dacî nu vin într-o juma di oră cu tot cu input, îşi vinde acţiunile la concurenţă.
P: Vezi mă Ghiţî, cin’ te-a pus s-o iei în firmă? G: Lasă bre că-i dau un bonus şi mă-ntorc.