N-am mai scris în jurnal pentru că am fost foarte ocupat în ultimul timp cu numărarea voturilor. Am stat cu inima cât un purice până s-au validat alegerile.

Bine, pentru orice eventualitate vorbisem şi cu Mircea Geoană, în caz că iese dânsul să mă ia şi pe mine purtător de ceva (cred că aş putea fi un bun purtător de hepatită B, de exemplu, sau chiar A, dacă interesul naţional o cere). N-a mai fost nevoie să-mi schimb jobul c-a ieşit tot şefu’. Azi-dimineaţă, după ce l-a nominalizat ca prim-ministru pe Boc, l-a chemat la dânsul în birou să-l prelucreze. Eu îmi făceam de lucru p-acolo (mai dădeam de mâncare hamsterului rozaliu pe care l-a primit cadou de la PSD după alegeri, mai puneam nişte zăhărel în apa de la crinii primiţi de la PNL, mai curăţam de uscături trandafirul PDL), aşa că am înregistrat toată discuţia, că nu se ştie niciodată când e bună o stenogramă.

Emil Boc (intrând furtunos pe uşă): „Avem nevoie rapid de un guvern care să dea stabilitate ţării“.

T.B.: „Uşurel, uşurel, Emile! Nu e nevoie să repeţi ce-am spus eu mai devreme la conferinţa de presă. Uite de ce te-am chemat. Ai văzut filmul «Terminator»?“. E.B.: „S-a făcut deja un film documentar despre activitatea primului guvern Boc? Şi eu n-am fost consultat?“. T.B.: „Tu ai să joci direct în «Terminator 4». Un fel de «Boc 3 se întoarce» reloaded. Să le dăm peste nas ăstora care te-au dat jos“. E.B.: „Avem nevoie rapid de un guvern care să dea stabilitate ţării“. T.B.: „Uite, vezi, ăsta e cusurul tău. Preiei o frază de-a mea şi pe urmă o repeţi în neştire“. E.B.: „Repetiţia e mama înţelepciunii. Aveţi idee cine e tatăl?“. T.B.: „Nu, da’ ştiu că frate-său e mic de statură, hă, hă, hă“.

„Emile, trebuie să oferim ţării un nou premier, un altfel de Boc, aşa că aş dori să te reflectezi un pic asupra următoarelor aspecte: 1. S-a vorbit în presă de o anumită «supuşenie», cum că ai fi obedient faţă de preşedinte, că ai gândi cu capul meu, că te-ai gudura ca un căţeluş atunci când sunt prin preajmă. Încearcă să fii mai discret. Lasă-l pe Blaga să se comporte ca un câine, adică să-i mârâie şi să-i latre pe duşmani. 2. Nu mai pomeni de greaua moştenire a guvernului Boc că te faci de râs. 3. În seara asta, după ce te uiţi pe lista de miniştri pe care ţi-am dat-o, dă o fugă până în grădina din spatele Parlamentului şi sapă la rădăcina celui de-al treilea plop. Vei găsi acolo «securea războiului», îngropată de mine înainte de campanie. Ţine-o la îndemână c-o s-avem nevoie de ea, mai ales după ce opoziţia va vedea nominalizările de miniştri. 3. Vorbeşte cu cei de la Cartea Recordurilor să mă înregistreze şi pe mine cu «Repunerea în funcţie a unui prim-ministru demis de Parlament în urmă cu două luni». Cred că e unică în lume.“

E.B.: „Domnule preşedinte, vă rog să-i atrageţi respectuos atenţia domnului Radu Berceanu să nu mai facă bancuri legate de statura mea dacă vrea să mai fie ministrul Transporturilor“. T.B.: „Ce bancuri face, mă, Berceanu?“ E.B.: „Păi a zis că a dat comandă pentru o limuzină blindată marca Smart pentru primul-ministru.“ T.B.: „Limuzină Smart, ha, ha, ha. Hai că-i bun. Apropo de Berceanu: «La vremuri noi, tot noi şi-ai noştri». Vezi că ţi-am trecut-o şi pe Udrea pe listă. Când am vorbit de restrângerea unor ministere inutile nu m-am gândit la Ministerul Turismului, ci la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi la Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care în anul următor vor deveni cu adevărat inutile“.

„Obligatoriu toţi miniştrii vor trebui să treacă un test de inteligenţă ca să nu ne mai facem de râs. Întrebările le-am conceput eu, ca să nu se mai dea naştere la speculaţii. Iată câteva exemple: «Cât timp a durat Războiul de 100 de ani? În ce ţară se găseşte Marele Zid Chinezesc? La care dintre prim-miniştrii de după 1989 se referă versurile: De ce m-aţi dus de lângă voi?/ De ce m-aţi dus de-acasă?/ Să fi rămas fecior de plug,/ Să fi rămas la coasă…»“