Astăzi am vorbit la şcoală despre semnificaţia zilei de 1 Decembrie. Mai întâi, doamna învăţătoare a vrut să ştie ce sărbătorim la această dată.

Gelu a zis că e foarte grav dacă nici până acum nu ştie că sărbătorim ziua lui de naştere, adică ziua când s-a unit mama lui cu tatăl lui şi din unirea asta a ieşit un bebe peste şase luni. Remus a zis că nu se poate după şase luni, că la oameni perioada de incubaţie e de nouă luni. Gelu l-a făcut idiot şi-a zis că incubaţie e pentru păsări şi pentru gripa aviară, la oameni se numeşte fecundaţie şi durează de la o lună la şase luni, depinde de data când s-au căsătorit părinţii.

Radu a zis că de 1 Decembrie bunicii din partea mamei, care locuiesc în Craiova, taie porcul în spatele blocului.

Anul acesta, totul s-a desfăşurat igienic, conform normelor europene. Mai întâi i s-a făcut porcului vaccinul împotriva gripei porcine, pe urmă bunicul şi-a pus mănuşile de schi şi l-a adormit c-o batistă îmbibată cu cloroform. Când s-a trezit porcul, era prea târziu, că fusese deja tranşat. Elena a zis că în această măreaţă zi se pune steagul tricolor pe balcon ca să ştie Moş Crăciun la ce etaj stau copiii de români adevăraţi şi să le aducă jucării patriotice. Anul trecut a primit un ursuleţ din pluş care cânta „Hora Unirii“ şi recita „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“ în engleză şi-n franceză.

În această sfântă zi de 1 Decembrie, a spus Trăienel, gândurile noastre ar trebui să se îndrepte către glorioasa armată română aflată la datorie prin toate colţurile mapamondului şi mai ales către fratele lui, soldatul Ion Mălaimare, care a doborât în luptă patru ieniceri, zece spahii, trei eunuci şi patru talibani în Afganistan.

Doamna învăţătoare a organizat apoi un concurs de pictură în care să arătăm ce reprezintă pentru noi ziua de 1 Decembrie. Costel mi-a luat blocul de desen şi-a făcut avioane din hârtie din foile lui, pe care le-a aruncat de la etaj direct în capul celor din clasa a IV-a B, care făceau sportul în curte, că zicea că de 1 Decembrie defilează şi avioane. Nemaiavând foi de desen mi-am pictat pe faţă tricolorul cum mi l-a pictat tata acum doi ani când am fost în tribună la meciul România-Olanda (1-0 pentru noi). Tata a fost foarte furios şi-a înjurat pe tot parcursul meciului că nu ştia cum îi convinsese Traian Băsescu pe suporterii Olandei să se-mbrace toţi în portocaliu. Zicea că asta e un fel de campanie electorală mascată.

Pe urmă am participat cu toţii la concursul de poezie patriotică „Uniţi în cuget şi-n simţiri“. Miruna a câştigat cu versurile: „O brad frumos, o Tannembaum,/ Mie nu mi-e frică de baubau,/ Pe-ntâi Decembrie ne vom uni,/ Ca două lacrimi pe-un obraz vom fi“. Pe doamna învăţătoare a podidit-o plânsul că e mai sensibiloasă. Eu am ieşit pe locul doi cu versurile: „Unde-i unul nu-i putere/ La furat din ministere,/ Unde-s mulţi puterea creşte/ Şi-avuţia se topeşte“.

Doamna învăţătoare ne-a întrebat ce o să facem pe 1 Decembrie că avem liber la şcoală. Aurel a zis că o să-şi pună în piept insigna cu stema României, aia cu vulturul pe un scut, cu aripile deschise, care ţine în gură o cruce, în gheare o spadă şi un sceptru, iar între aripile protectoare are un scut împărţit în cinci părţi cuprinzând stemele celor cinci regiuni istorice, Ţara Românească, Oltenia, Moldova, Transilvania şi Dobrogea, şi-o să meargă la manifestaţia de la Arcul de Triumf. Silviu a zis că-i dă la schimb două bakugane şi o jumătate de banană dacă-i dă lui insigna.

Mie mi-a promis tata că mă duce la Delfinariul din Constanţa să vedem ceva senzaţional: un lup de mare care le rupe dinţii rechinilor cu pumnul. L-am întrebat pe tata dacă lupii de mare nu sunt tot o specie de rechini, dar n-a vrut să-mi răspundă. Seara o să mergem la sediul PSD să asistăm la un spectacol de marionete pentru toate vârstele.