Zilele trecute mă trezesc la birou cu două personaje care-l căutau pe al meu şef. I-am îndrumat spre biroul lui şi mi-am văzut de treabă. Când au plecat, au trecut din nou pe la mine având o rugăminte: să semnez pentru Oprescu, să-şi depună candidatura pentru preşedenţie. Le-am explicat cum că nu mă interesează politica, oricum n-am pe cine alege din ce candidaţi mi-a trecut mie pe la urechi că ar fi si că oricum din “garda veche” nimeni nu va face nimic să îmbunătăţească ceva în ţara asta. Răspunsul lor a fost “Păi important e să-l dăm jos pe Băsescu”, adica ceva de genul… restul vedem noi. Ei strângeau semnături pentru ca Oprescu să-şi depună candidatura. Păi stai aşa un pic, adică ăla e rău, hai să-l dăm jos şi să punem în loc un rău mai mic?! De unde tâmpenia asta? De ce românii gândesc aşa???



Şi se mai miră mai marii noştri că populaţia nu se duce la vot. Păi de ce să se ducă? N-are oricum dintre cine şi pe cine sa aleagă. Sincer, până acum n-am văzut schimbări, toţi îşi fac pentru ei şi atât. Deja cred că românii au ajuns la o stare de lehamite şi greaţă, vecină cu nepăsarea şi lamentarea cum că indiferent cine va fi acolo sus, va fi la fel.

Am primit un mail interesant cu nişte sugestii în care se arăta cum noi, românii, am putea să ne revoltăm la alegerile din noiembrie. Şi există doua variante, ambele ducând la acelaşi rezultat, dar trebuie îndeplinită o condiţie: prezenţa şi folosirea dreptului de vot. Ambele variante sunt legale şi democratice.

Prima ar fi să scriem pe buletinul de vot “NU CONSIDER POTRIVIT PE NIMENI DE PE ACEST BULETIN DE VOT”. Votul va fi anulat. Daca procentul celor care fac asta este suficient de mare, se va organiza referendum şi, mai mult ca sigur, se vor ridica semne de întrebare. A doua variantă este asemanatoare, scriem pe buletinul de vot un mare “fi” (litera grecească), adica zero barat (calitatea candidaţilor), în termeni matematici mulţimea vidă (adică nimic, exact ce au făcut aleşii noştri pentru noi). Buletinul de vot fiind fără ştampilă, va fi anulat din nou. Prezenţa la vot şi adoptarea acestei atitudini ar duce din nou la referendum, dar poate de data asta, se va alatura şi presa şi ni se vor alatura şi mai marii Europei şi poate există şanse să dam un F5 (refresh) clasei politice.

N-am mai fost la vot demult, n-am votat niciun europarlamentar, dar în noiembrie m-aş duce să aplic una din cele două variante. Pentru că m-am săturat sa aleg răul cel mai mic şi m-am săturat de zicala “rău cu rău, dar mai rău e fără rău”!