Se ştie, basarabenii trăiesc într-o misterioasă lume a contradicţiilor. Nişte contradicţii pe care ei înşişi le inventează, le menţin. Apoi, în calitatea lor de lături ale istoriei, aceste contradicţii le marchează atât de mult existenţa basarabenilor, încât aceştia nu se mai ostenesc să pătrundă, cu răbdare, în esenţa unor realităţi concrete, anacronice, care le mutilează, fără a-şi da seama(?), şi aşa sumbrele speranţe de viitor.

Colajele publicate aici sunt doar o mică dovadă că pe picioruşul de plai al basarabenilor contradicţiile se pot… tolera reciproc. Dintr-o gură de rai, acel pământ a fost transformat într-o gaură neagră a planetei, o groapă în care s-au scurs elemetele cele mai nocive ale comunismului sovietic. O bună dovadă în acest sens este prezentul înmărmurit al Basarabiei, învăluită pe deasupra şi de o asurzitoare stabilitate de cimitir.

Cineva îşi permite, în Postul Mare (!), să depună un buchet de flori la monumentul mumificatului-tovarăş-răposat-veşnic-viu Lenin, omniprezentul Vladimir Ilici, apoi să meargă la Biserică pentru a înghiţi împărtăşania, căci, vai!, se apropie Sfântul Paşte şi ar trebui să se debaraseze, ca un Iuda la modă, de povara păcatelor…

O culme a logicii autohtone: cei care au pus mîna pe Putere, trâmbiţând făţiş că au divorţat de meteoricul trecut obscur-„luminos”, au impertinenta ambiţie de a împăca Vestul cu Estul chiar acolo, la Chişinău.
Duplicitatea, făţărnicia şi contradicţiile se văd peste tot în Republica Moldova, un „plai” al contradicţiilor „4-ever”: în vorbele politicienilor, pe pereţi şi pe garduri, în preajma monumentelor, în biblioteci, în mintea oamenilor…

Din patru în patru ani, vreo 60% de mioare basarabeane se prezintă în faţa urnii de vot. Mulţi, destui de mulţi continuă să toarne apă la moara contradicţiilor istoriei. E momentul când se crede într-o viaţă mai bună, cînd tot ce mişcă-n ţara aia se implică, volens-nolens, în trăirea unei istorii de paie. Este timpul cînd se insistă în ipocrizii, minciuni şi trucuri electorale de prost gust, ieftine. Fireşte, după alegeri, urmează încă patru ani grei de sărăcie, teamă şi incertitudine.

În continuare, vă invit să trageţi propriile concluzii pe marginea unor colaje care, după mine, îi definesc de minune pe românii artificial moldovenizaţi din stînga Prutului. Monumentele din colaj sunt de găsit în municipiul Bălţi, supranumit capitala nordului în Republica Moldova.