Cam de la Hitler încoace societatea luptă tot mai activ împotriva xenofobiei. S-a mers până într-acolo încât s-a inventat conceptul de “corectitudine politică” pentru a ilustra eforturile depuse pentru ca toţi să fim egali.
Corectitudinea socială şi politică merge, sigur, dincolo de rasă. Merge până la dizabilităţi, aspect fizicul sau capacităţile intelectuale ale unei persoane. Astfel, dacă o persoană este oarbă (adică NU vede), nu va fi voie să-i spunem orb, ci musai nevăzător. În engleză termenii sunt mult mai savuroşi. Unii chiar hilari.
Intorcându-ne la xenofobie, noi, românii, ne confruntăm din străvechi timpuri cu ura faţă de cetăţenii romi. Atenţie, am fost corectă politic şi nu am spus ţigani. Activiştii anti-xenofobie vor condamna imediat o mamă care-i spune copilului “fii cuminte că te ia ţiganu’ cu sacu’ “, “te dau la ţigani”, “umbli ca ţiganu’ cu cortul” etc. Sunt blamate în general orice comparaţii care ar dezavantaja imediat etnia romă.
Dar ce ne facem când ei înşişi îşi recunosc limitele şi caracteristicile naţiei? Ce te faci când auzi chiar o persoană de etnie romă care, în discuţie pentru aranjarea sălii pentru nunta de sute de persoane, specifică ferm: “să fie ceva elegant, că nu facem ţigănie”?
Sigur, e mult mai uşor să luptăm cu o problemă numai la nivel declarativ. Ne absolvă oarecum de orice acţiuni concrete. Nu e nevoie să găsim soluţii clare şi sigure pentru integrarea romilor în toate ramurile economice, în muncă, în şcoli, să introducem obligativitatea celor 8 clase şi să-i controlăm ferm, să implementăm programe de educare, socializare, comunicare, igienizare sau ce s-o mai putea implementa. Pentru asta nu sunt bani. Cuvintele sunt gratis.
Până unde vom merge încercând să integrăm romii numai prin cuvinte, lăsând la o parte tot ce putem face în mod real pentru a combate discriminarea şi pentru a-i ajuta?

Sursa: diseara.ro


Sursa comentarii: diseara.ro