Amintirile Epocii de Aur te copleşesc, încă. Foamea din tine, închipuită sau nu, te îndeamnă la explorări de noi orizonturi comerciale. "Cine-verite"-ul,   operele lui Fellini pâlpâie în faţa documentarelor despre tine, cumpărătorule român de vârsta a doua, fost mâncător de pui violeţI. În jurul tău, bătrânei goniţi de acasă, de fantasmele sfârşitului de Eră a Bunăstării, se bulucesc pe uşile grandiosului Mall din capitală. Ponturile pentru excursia tematică ţi le-ai procurat, desigur, din timp. La Sun Plaza se dă astăzi…’promoţie’. Şi chiar dacă, prin absurd, nu s-ar da nimic, farmecul cozii ceauşiste nu are egal, e ceva ce nu poate fi savurat oriunde, oricând, oricum. Obiectivul paraturistic merită toţi banii pe care i-ai avea, dacă nu i-ai aşeza zilnic, cu grijă, sub saltea. Locaţia de şoping trebuie vizitată, însă, respectând un ritual strict…

.
După câteva încercări ratate, se dă, în sfârşit…startul la cumpărături. Striveşti, dus de val, jandarmul de la intrare de termopanele uşii şi te repezi în primul snop cu baloane care se iţeşte în cale. Înşfaci, în treacăt, ce culoare îţi vine la mână. La o adică, e bun şi băţul de plastic pentru vânturat murături, iarna, sau la tras draperia din balcon când trece vidanja lui "Prigo", vara. Doar nu ai venit din Crângaşi în Piaţa Sudului, cu metroul, ca să te întorci acasă fără, măcar, un băţ în mână !. Îţi revii după ce te împroşti sub nas cu o fiolă de prezentare din parfumul ‘Di’Or ŞanHai’ şi încerci să îţi reaminteşti pontul. Aha, cică se dă ulei vărsat la ofertă. Şi pentru că nu ai aruncat toţi banii mărunţi în metrou, cauţi din ochi obiectivul cu reduceri. Din cauza traficului aglomerat, cineva a călcat pe un bax de la Bunica…

.
Satisfăcut, îţi pui punga ecologică de 1 leu în băţul cu ce-a mai rămas din baloane şi pleci în drumeţie. Prin Mall.  Cu "m" mare. Sejurul petrecut la Plaza îţi oferă, la greu, atracţii şi surprize incluse în preţ. Dacă ţi se face foame sau sete, ai parte, all inclusive, de eşantioane ‘free’ servite în forme şi pahare micuţe, de către fete simpatice,  mascate în prinţese cu pitici. Paharele sunt de unică folosinţă dar şi răsadurile de arpagic se simt bine în ele.  Prinţesele sunt  fulltime. Aveţi grijă, totuşi, să nu vă păcăliţi. Să nu gustaţi prea mult din eşantioanele de coniac. Sunt mai mult de decor, aşa. Atenţie şi la prăjiturile-reclamă, să nu conţină coji de nucă.

.
Dacă ai obosit, că de îmbătat nu poate fi vorba, te poţi relaxa la concertele ‘Shaggy & Roxy manelista’ -live sau te poţi da cu scările rulante, ca să vezi cum e în telegondola din Piatra Neamţ. Eu am fost cinefil în tinereţe. Acum, la bătrâneţe, am şansa să văd câte afişe de filme vreau eu. Sunt 15 cinematografe în Mall, vă daţi seama ?. Dacă aş avea ochelarii de citit  apometrul la mine, aş viziona şi distribuţiile. Actorii sunt alţii, însă, s-au schimbat. Ce mai încolo şi încoace, mă simt minunat în Plaza. Distracţia e la liber. Parcă aş fi la spa, în Eforie Sud, cu bilete reduse prin Casa de Pensii. Te plimbi toată  ziulica cu traista în băţ, fără nicio grijă, cât vrei şi pe unde vrei. Magaoaia asta are 8 hectare cu minunăţii la care nici nu visai pe când mâncai Eugenia cu mentosan şi soia…

.
În plus, în Mall e cald şi bine. Trebuie să ai grijă, doar, să te scoţi de la întreţinere cât timp voiajezi printre raioane. La întoarcere spre casa ta, seara târziu, dacă ţi-au mai rămas nişte monede de la cărucioare, poţi vizita şi Buticul. Noul Butic al Parlamentului, adică. Trebuie să ştii că ăia au alte trasee turistice. Urci dealul, ocoleşti Casa Poporului de 3 ori şi dacă vezi că nu se dă nimic gratis, mergi cu tupeu la raionul de suveniruri, unde poţi arunca în punga fără fund, ce vrei şi cât poţi căra. Ieri, am trecut şi eu pe acolo. Am luat botoşei cu Roberta, iconiţe cu Hrebe, trombon cu Mădălin, antenă cu Voiculescu, ţeapă cu Boc. Plus, la superofertă, multă hârtie roz parfumată, din halele cu toalete. După ce am devalizat Buticul Parlamentului, am făcut o oprire scurtă şi în Cotroceni, să mă dau pe gheaţă.  La Mall, nu la Palat. Acolo nu e bine să te dai cu nimeni…

.

Târziu în noapte, mă regăsesc, puţin bulversat de întâmplările zilei, în apartamentul a cărui existenţă, parcă, nu o mai înţeleg. Mă simt, la vârsta mea, un turist şopingar împlinit. Mâine, o voi lua de la capăt, fără doar şi poate.  Se anunţă cod portocaliu de îngheţ în timp ce atâtea locuri exotice de cheltuit bani, din ţara asta, rămân neexplorate. Tocmai acum când e la liber, în sfârşit. Nimeni nu te obligă să mergi în excursie, la cumpărături, într-un singur loc, ca pe vremuri. Nimic nu mai e pe cartelă. E un nonsens. Întinde mâna, doar, şi totul poate fi al tău !. Na, că am început să gândesc în reclame…Mai bine, mă retrag la somn. Mâine, plec într-o o croazieră prin Cora şi un safari la Bricostore. Aţi văzut. Eu când vreau să cumpăr, cumpăr !