Ne bucurăm cu toţii de razele de soare care ne mîngîie căpşoarele degerate. Uităm mănuşile acasă, căutăm prin şifoniere după gecile subţiri şi eşarfele colorate şi ne pregătim să întâmpinăm noul anotimp.
Câtă, dar câtă fericire. Plin de metafore şi de floricele pe cîmpii primăvara este un anotimp care mă dezorientează de fiecare dată. Nu, ştiu ce se petrece, nu vă faceţi griji: renaşte natura, ies buricele la vedere, vin 1 şi 8 martie, apar decapotabilele. Ce mă dezorientează este că nu ştiu niciodată cum să mă îmbrac. În perioada asta moda o ia razna. Şi nu te miri dacă vezi în autobuz o domnişoară în sandale lîngă una care poartă cizme îmblănite. Fiecare după cum suportă frigul. În perioada asta apar fustele minijup, pantalonii scurţi cu dresuri subţiri, gecuţele până în talie care se bat cu gecile imense de fîş şi pantalonii groşi.
Nu ştii niciodată cine are dreptate. În orice caz, pe lîngă astenie, primavara aduce şi o sumedenie de surprize vestimentare. Vor apărea culorile dragi mie: verde fosforescent, oranj ţipător şi roz bonbon, în combinaţie desigur. Şi şunculiţele cu brobonele înfrigurate de piele de găină. Vor apărea vecinii insomniaci care vor sparge seminţele la colţ şi pasionaţii de manele care vor dănţui la hotelul de vis-a-vis până în zori, doar e cald şi pot sparge şi banii de taxi pe lăutari. De sub zăpada topită vor ieşi la iveală: jegul şi mizeria animalelor de companie care se vor bate cu firicelele proaspete de iarbă şi pe lîngă mirosul de verde, desigur de vom împrospăta în fiece dimineaţă cu aromă de rahaţi. Vine-vine primăvara, deci.
Maria spune:
Asta este o perspectivă deloc promiţătoare a primăverii ce va să vină. Mie-mi plăcea ideea. Până acum cinci minute…